Pana acum au fost sterilizate 1500 de pisicute si catelusi, iar 1100 au fost adoptati.

Fara "Sageata" nu putem continua

"Sageata albastra", cea care timp de 5 ani a transportat sute de animale, are mari probleme tehnice si nu ne va mai putea ajuta mult timp.

Donand sau sponsorizand ne puteti ajuta sa achizitionam un mijloc de transport nou, vital in munca noastra.

Vrei un catelus
sau o pisicuta?


Te asteptam in fiecare sambata in parcul Obor de unde poti pleca acasa cu unul dintre protejatii nostri.

Cui ii pasa de mine?

Nu-i asa ca vrei
sa ma iei acasa?

Fa un cadou special
si ajuta animalele!

PIERDUT sau GASIT

De ce este BINE sa iti cresti copilul alaturi de un animal de companie


site dedicat protectiei si drepturilor animalelor: caini, pisici, animale domestice sau salbatice. Contine de asemenea informatii referitoare la vegetarianism, probleme de etica, ecologie si eradicarea saraciei.



Batraneti linistite....pentru unii o realitate, pentru altii un vis (30 decembrie 2009)

Anul acesta a fost si cu bune si cu rele si, desi speram sa-l incheiem intr-o nota optimista, cererile de ajutor nu contenesc sa apara.

Este si cazul batranicii de mai jos, gasita saptamana trecuta zacand in zapada. Se pare ca a suferit un accident de masina, iar varsta (aproximativ 12 ani) nu a ajutat-o deloc sa treaca singura prin aceasta incercare.

Domnul care ne-a semnalat cazul a dat dovada de responsabilitate si simt civic, urmand sfaturile noastre si ducand imediat catelusa la vet.

Babuska a fost deja operata si tinuta post operator la un cabinet. Din pacate, timpul de cazare a expirat si babuta noastra cauta cu disperare un locsor in care sa-si poata reveni.
Promite sa nu faca multa galagie si nici macar sa stea prea mult. Salvatorul ei a gasit o solutie pentru ea, dar abia dupa ce va fi vindecata.

Astfel ca, daca aveti vreun coltisor disponibil in care sa puteti caza o batranica simpatica si luptatoare, va rugam sa ne scrieti pe adresa: robi_mydog@yahoo.com

Una calda, alta rece (29 decembrie 2009)

In timp ce savuram un mail cu vesti bune trimise de la un adoptator loial, a sunat telefonul...ca de obicei cu solicitari de ajutor.

Astfel am aflat ca la Gara de Nord, la casa de bilete, zace un caine ranit la o labuta din spate. Mai precis e carne vie, nu mai are blana pe labuta si daca vrei sa-l muti urla de dureri.
Fiind intr-o stare atat de grava si riscand sa fie dat afara de cei ce fac curat in gara, ne-am mobilizat si am mers sa il luam.

Micuta ciocolatie a fost dusa de urgenta la un cabinet unde i s-a curatat rana si bandajat. Peste noapte va fi tinuta sub obervatie de medicii ce s-au ocupat de ea, dar de maine dimineata suntem in cautare de cazare temporara. Lucru destul de dificil in aceasta perioada.

Speram ca radiografiile sa nu arate foarte rau, operatia sa fie usoara, iar Cola sa se recupereze repede pentru a putea merge la casuta ei, in siguranta.

Cel mai mare ajutor pe care puteti sa i-l acordati acestei mici cateluse este mediatizarea ei si, de ce nu, adoptarea dupa ce se va recupera complet. Va deveni o catelusa de talie maricica, curajoasa si rezistenta.

Trimite un mail la: robi_mydog@yahoo.com daca vrei sa o ajuti pe Cola.

Click aici pentru a vedea alte poze cu Cola.

Cand cineva asteapta in statie, opresti?
(26 decembrie 2009)

Drumul catre adapost este intotdeauna o aventura plina de surprize. Este practic imposibil sa te intorci cu mainile goale. Dar de data asta a fost mai mult decat o intamplare.

Lizuca, personajul principal al acestei povesti este o catelusa inteligenta, curajoasa si proaspata mamica a trei pui. Acum cateva saptamani, Lizuca a adus pe lume, intr-un sant, in apropierea unui statii de maxi taxi, trei pui superbi. I-a tinut atat de bine ascunsi incat nici noi nu i-am observat.

Astazi, dupa cateva zile in care a analizat situatia si a vazut ca toate persoanele care asteapta in statie sunt luate la un moment dat de o masina, Lizuca s-a hotarat sa incerce si ea figura. Si-a luat puiutii unu cate unu, i-a aliniat frumos in statie si s-a pus pe asteptat. Nu prea curati si fara bilet, masinile nu s-au inghesuit sa opreasca... Dar noi nu am rezistat. Pentru a evita stresul, am hotarat sa ii preluam la intoarcere, asa ca le-am pus ceva de mancare si am plecat.

Dar la intoarcere, ia-o pe Lizuca de unde nu-i! In statie erau doar puiutii. Ne-am uitat in toate partile, nimic. Am intrebat lumea din zona si cineva ne-a lamurit. Unde credeti ca era Lizuca? „Pana la magazin” dupa cum ne-a spus un domn, foarte senin, de parca vorbea de o persoana si nu un caine.

Lizuca si cei trei pui (doi baieti si o fata) sunt acum protejatii nostrii. In scurt timp, Lizuca va fi sterilizata, iar cei mici vor incepe vaccinarea.

Click aici pentru a vedea alte poze cu Lizuca si familia ei.

Uneori e nevoie de foarte putin...
(26 decembrie 2009)

La vremea Sarbatorilor va oferim o poveste incurajatoare, de care avem cu totii nevoie.

Este vorba despre Chitzi, o pisicuta metis de siamez, care zilele acestea implineste sapte luni si pe care o cunoastem de cand era mai mica decat palma… Pe Chitzi ne-au adus-o trei fetite pe la inceputul verii, intr-o sambata seara, la sfarsitul unei editii a campaniei noastre de adoptii din Parcul Obor. N-am inteles exact unde au gasit-o, dar aducandu-ne-o, in mod cert i-au salvat viata. Arata cum o vedeti: mica, murdara si cu o rana imensa la labuta.

Nu stim ce i s-a intamplat si cum de i-a fost smulsa bucata din labuta. Am dus-o de urgenta la veterinar pentru primele ingrjiri. Acesta ne-a explicat ca in situatia ei, din momentul respectiv, nu se putea face nici o interventie si ca nu ne ramane decat sa asteptam sa vedem cum evolueaza rana, avand grija sa i-o tinem curata si sa aplicam antibiotic. "Daca vor fi probleme, labuta va trebui probabil amputata..."

Pisicuta mai mica decat palma a fost luata in ingrijire de voluntara noastra Andreea. Inca din primele clipe, Chitzi si-a aratat clar dorinta de viata si hotararea de a nu se lasa invinsa, iar Andreea n-a trebuit decat s-o sprijine si sa-i fie alaturi...A fost putin mai greu doar la inceput, cand avea nevoie sa fie hranita cu biberonul la 3-4 ore, zi si noapte, dar a trecut rapid la mancare pasata, apoi la mancare solida (din proprie initiativa, descoperind-o singura, in castronul pisicii mari...). Cat despre rana… pastrata curata si tratata local cu antibiotic, s-a micsorat vazand cu ochii si in cateva saptamani s-a inchis complet. Chitzi a ramas cu doar trei degete la labuta stanga, dar asta nu pare s-o deranjeze si, niciodata, nici macar in primele zile, n-a constituit un handicap.

Saptamanile au trecut, Chitzi a crescut, labuta s-a vindecat si tocmai ne pregateam sa-i cautam adoptator...cand Andreea ne-a marturisit ca nu se mai poate desparti de Chitzi, dupa drumul strabatut impreuna si ca-si doreste foarte mult s-o adopte, oficial. Asa s-a si intamplat si, fara urma de indoiala, Chitzi si Andreea se vor bucura multa vreme una de cealalta.

Am intrebat-o pe Andreea ce a invatat din experienta ei cu aceasta pisicuta si ne-a raspuns prompt: "Uneori e nevoie de foarte putin pentru a salva un animal: un loc linistit, un pic de hrana si un pic de dragoste sincera. In rest, stie el ce are de facut. Iar rasplata este pe masura."

Click aici pentru a urmari evolutia pisicutei in cele sapte luni-dar ATENTIE, in unele imagini rana este vizibila si pot fi socante.

Craciun fericit?
Si incepuse bine... (25 decembrie 2009)

Copiii cuminti, primesc de obicei daruri de sfintele sarbatori. Andreea a fost foarte cuminte anul acesta asa ca Mosul i-a facut un dar special. I-a daruit o prietena micuta pe nume Sory. Intre Andreea si Sory s-a legat instantaneu o prietenie pe viata.
Nu-i rau, ne-am zis noi, gandindu-ne la cat de bine a inceput ziua de Craciun.
Apoi au inceput sa sune telefoanele:

-ajutor! "In statia de autobuz de la Raul Doamnei, la intersectia cu Aleea Vlasiei, Drumul Taberei, a fost parasit un caine foarte bolnav, pare sa fie un doberman. Parerea mea e ca se chinuie sa moara. E lasat acolo pe o patura. Va rog, poate stiti pe cineva care ar putea sa se ocupe de el, macar sa ii faca o eutanasie pentru a nu se mai chinui..."

-ajutor! "De o zi si jumate o pisicuta sta pe un stalp si nu are cum sa coboare. Ne puteti ajuta ?"

-ajutor! "Am un catelus de rasa, azi trebuie sa plec din tara, nu-l pot pastra si mi-e mila sa-l arunc pe strada...mi-a distrus casa...va rog, il pot aduce la dv.?"

-ajutor! "Am gasit un caine care nu se poate misca, si nu stiu cum sa-l ajut."

Acestea sunt doar cateva dintre apelurile primite de Craciun.
Cum s-au finalizat?

Dobermannul, Max, cum l-au numit salvatorii lui, nu are mai mult de doi ani si sufera doar de abandon, demodecie, micoza si conjunctivita. Nimic ce nu se poate trata!
Cine sunt cei care au last sarmalele de Craciun si au dat fuga sa vada ce-i cu dobermannnul?
Nimeni altii decat Doina Badea si sotul ei, deveniti de voie de nevoie experti in situatii limita.

Click aici pentru mai multe poze cu dobermanul Max

Pisicuta alpinista, a avut parte de un Craciun in sanul familiei, datorita colegei noastre Mariana Beck, devenita si ea experta in astfel de situatii.

Despre catelusul distrugator nu mai avem din pacate nicio veste, speram doar ca doamnele in cauza nu au recurs la metoda inumana pe care o practica multi dintre romani: ABANDONUL.

Despre ultimul caz, si cel mai grav, va putem spune ca domnul care ne-a cerut ajutor, a fost nevoit sa se descurce aproape singur, pana luni. Si a facut-o. A renuntat complet la bucuria Craciunului, consumandu-si tot timpul pentru a-l ajuta pe nefericitul catel. De luni, catelul va putea fi ajutat si de noi.

In concluzie:

- Multumim celor care ne-au cerut sprijinul, pentru ca nu au trecut nepasatori pe langa animalutele aflate in suferinta.
- Multumim in mod special familiei Badea pentru extraordinara lor implicare,
- Marianei Beck pentru ajutorul dat pisicutei
- si de asemenea multumim in mod special domnului care a renuntat complet la sarbatori pentru a ajuta cainele care nu se mai poate ridica.

SARBATORI FERICITE, ATAT CAT POT FI DE FERICITE, CAND TE CONFRUNTI CU ASTFEL DE SITUATII!

Click aici sa le vezi pe Andreea si Sory, fericite in ziua de Craciun.



Despre noi

Activitatea noastra a inceput cu mult timp inaintea infiintarii Asociatiei. Nenumaratele animale intalnite in drumurile noastre, abandonate, ce se inmulteau intr-un ritm rapid ne-au determinat sa .. mai mult »