ADOPTAT
Mascul
Data nasterii: 2010
Castrat
Motanul a fost gasit pe 8 mai, zacand in curtea Bisericii Ruse de pe str. Ion Ghica, zona Universitate, Bucuresti.
Nu pare sa aiba oase rupte, dar are probleme neurologice, nu se tine pe picioare, este slab mort si are suprafete intinse unde blana i-a fost smulsa. Avea si febra, 40 de grade. Dupa cateva ore de perfuzii, a mai prins un pic puteri si a vrut sa manance si sa bea. Era mort de foame.
Credem ca apartine cuiva din zona, asa ca va rugam sa distribuiti masiv.
Motănilă, a fost intr-o stare destul de grava. Nu vede deloc, mananca doar cu mari rugaminti, nu-si poate tine echilibrul (se rostogoleste pe parti cand incearca sa se ridice in picioare), urineaza cu greutate si, dupa cum arata analizele, are o insuficienta hepatica grava. Dupa cum vedeti, i-am cumparat hrana speciala si ce mai are nevoie pentru continuarea tratamentului.
Fiind gasit mai mult mort decat viu, multe zile nu s-a putut tine pe picioare, a avut si blana cazuta pe o mare suprafata a corpului din cauza unei ciuperci, a avut si ficatul foarte bolnav. Au trecut 3 luni si jumatate si intre timp s-a facut sanatos tun, mai putin vederea, care nu i-a revenit, desi am sperat. E vaccinat, sterilizat, cu carnet de sanatate si analize foarte bune. A scapat de ciuperca si blanita i-a crescut frumoasa la loc.
Este vremea sa-si gaseasca o casuta a lui. Cu siguranta a mai avut una, insa cu toate anunturile pe care le-am pus pe internet si in zona ca sa-i cautam stapanii, nu ne-a contactat nimeni.
Estimam ca are cam 7 ani. E un motan bun si iubitor in principiu, vorbaret si care cere sa fie alintat. Are si momente cand e morocanos sau se imbufneaza (si se intelege foarte clar ce vrea sa spuna , de obicei cand i se spune ca n-are voie undeva sau navalesc peste el pisicutii mai mici din comunitatea unde traieste el acum.
In ceea ce priveste lipsa vazului, se descurca EXTRAORDINAR. Odata ce s-a obisnuit in linii mari cu locul, nu se impiedica de nimic, nici atunci cand mai apar obiecte mici in cale. Reuseste sa se suie in pat sau in locuri mai inalte si coboara fara nici o ezitare.
Este sociabil si foarte usor de intretinut. Ar avea nevoie doar de hrana de calitate rezonabila si de cate un periat o data la ceva timp, pentru ca are blana semilunga.
Daca doriti sa-l adoptati pe Motanila, trimiteti-ne un email pe asociatia.robi@gmail.com