Cei mai multi oameni care pleca in concediu se intorc acasa cu cate o amintire. O vedere, un magnet de frigider, un pix inscriptionat. Voluntarii Robi se intorc din concedii cu… animalute. 
Una dintre voluntarele noastre era pe drum spre Bucuresti, de la Tulcea. Un mic popas la o terasa de langa sosea. Printre cainii adulti, nelipsiti teraselor de provincie, se zarea o mogaldeata neagra, amarata, slaba, chircita si cu coada intre picioare.

Nici nu avea curajul sa se apropie de cele doua mese ocupate, unde ceilalti caini se inghesuiau poate, poate le pica si lor o coaja de paine. 
“Cum de unde a aparut? De unde apar tot timpul, oamenii “binevoitori” ii arunca aici, ca stiu ei ca aici primesc mancare” povestea chelnerita, iritata. “ Aaa, pai au fost adusi mai multi o data cu ea, dar i-au calcat masinile pe toti”.
Dupa un pic de munca de convingere (nu era masina voluntarei noastre) si o scurta cursa (cu obstacole) dupa catelusa absolut terorizata ca cineva chiar ii da atentie, aceasta a ajuns pe bancheta din spate a masinii unde, in brate, a dormit tot drumul. 
Acasa, dupa deparazitarea si baita corespunzatoare, si dupa castronelul cu bobite devorate intr-o secunda (dupa ce a incercat sa darame gunoiul, pentru ca de acolo stia ea ca trebuie sa vina mancarea), a adormit intr-un colt, PE o cutie de pantofi. Ca asa stia ea ca se doarme.